Nutritionist Cluj-Napoca, Nutritie Cluj
Antioxidantii, sau tinerete fara batranete si viata fara de boala
Organismul nostru nu este lipsit de aparare in fata atacurilor continue ale radicalilor liberi de oxigen. Dispunem de multiple echipamente enzimatice antioxidante endogene: hormoni, bilirubina, acidul uric, glutationul, superoxid-dismutaza – sunt doar cateva dintre ele. Insa toate acestea pot deveni insuficiente in cadrul stilului nostru de viata in care regasim atat de multe situatii in care stresul oxidativ este crescut. Cu toate acestea, natura ne vine in continuare in ajutor si ne ofera antioxidantii din alimente.
Sunt sute, sau probabil mii de substante care pot actiona ca si antioxidanti. Folosirea termenului este improprie, pentru ca “antioxidant” nu este o substanta ci mai degraba o proprietate, aceea de a neutraliza speciile reactive de oxigen.
Aceasta proprietate vine din abilitatea de a accepta electronul liber (care face ca radicalul liber sa fie atat de instabil) fara insa a se destabiliza pe sine precum si de a pune capat astfel lantului de reactii chimice care duc la distrugerea structurilor organismului.
Antioxidanti pot fi vitamine (A, C, E, acidul folic, B12), minerale (seleniu, zinc, cupru, magneziu), fitonutrienti (carotenoizii: licopenul, alfa-, beta-carotenul, luteina, zeaxantina; polifenolii, flavonoide, stilbenii: resveratrolul, etc), acizii grasi polinesaturati (acizii grasi omega 3).
Atentia opiniei publice a fost captata de catre antioxidanti pe la inceputul anilor ’90, cand s-a inteles rolul pe care radicalii liberi il au in destabilizarea placilor de aterom si aparitia infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.
Studii observationale au sesizat ca oamenii care consuma multe fructe si legume proaspete sunt mai putin predispusi la o serie de boli degenerative (dementa senila, degenerescenta maculara, boala Alzheimer), cancer sau accelerarea aterosclerozei. De aici a derivat ideea de a investiga efectul pe care il au anumite substante in mod singular asupra evolutiei maladiilor de mai sus, anticipandu-se efecte benefice, daca nu chiar spectaculoase. Insa rezultatele studiilor au fost cel mult contradictorii, daca nu chiar in sens opus asteptarilor.
Vitamina E luata ca supliment singular nu s-a dovedit a fi protectiva impotriva cardiopatiei ischemice, sau cancerului in studii de mari anvergura (aproape 40.000 pacienti) si pe o durata de 10 ani. Mai mult, un studiu efectuat in Norvegia a demonstrat ca beta-carotenul poate creste riscul de cancer pulmonar la pacientii fumatori sau cu antecedente de expunere la azbest. Suplimentarea cu luteina pe termen relativ scurt, pentru a preveni degenerescenta maculara, s-a dovedit neconcludenta.
Devine tot mai clar ca o substanta, luata sub forma de supliment alimentar, nu poate face singura ceea ce fac sute de substante la un loc, asa cum ne parvin din alimente. Reteaua ampla in care se gasesc atioxidantii in alimente, cu actiuni sinergice sau antagonice, cu moleculele ajutatoare, toata aceasta matrice de substante este cea care ne ofera beneficiile de netagaduit. Ceea ce este de departe demonstrat si luat ca si o axioma a nutritiei este consumul de fructe si legume proaspete, de cereale integrale si de cat mai putine produse intens procesate ne da probabilitatea cea mai mare de a trai departe de boli si de efectele imbatranirii.