Este tulburator sa descoperi cata suferinta se ascunde in ochii unei persoane cu probleme de greutate. De nenumarate ori se intampla sa izbucneasca in plans in timpul consultatiilor pacienti de toate varstele copii, adolescenti, adulti, femei dar si barbati.
Nu sunt modificari semnificative in clasament fata de anul 2012. Castigatoare este tot dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), pe locul doi este dieta TLC (Therapeutic Lifestyle Changes), iar pe locul trei, la egalitate sunt dieta Mediteraneana, programul Weight-Watchers si dieta Clinicii Mayo.
Preadolescentii si adolescentii sunt pacienti aparte cand vine vorba de probleme de greutate. Pe langa rebeliunea caracteristica varstei, apare constienta formei propriului corp, necesitatea si presiunea de a se integra social, stereotipurile si modelele peste care simt nevoia sa se suprapuna. In tot acest context zgomotos psihologic, cuvinte ca „dieta”, „obezitate/suprapondere”, „gras”, etc. sunt contraproductive si pot avea un rasunet neasteptat si total daunator in mintea adolescentului, pericolele cele mai mari fiind aparitia tulburarilor de comportament alimentar (anorexie, bulimie, binge eating) si a tulburarilor de imagine corporala.
Un articol interesant, publicat in ultimul numar al revistei Obesity si reluat in Medical News Today, care oglindeste foarte bine ritmul nostru de viata si explica scaderea apetitului dimineata si cresterea lui spre seara.
Trei mese sunt destule? Sau trebuie 5? Dar daca nu pot manca micul dejun?
Acestea sunt nedumeririle multor pacienti, iar intrebarile de mai sus imi sunt puse in fiecare zi.
Se acumuleaza un volum de literatura de specialitate tot mai mare cu privire la pericolele care le presupune o greutate prea mare la debutul sarcinii, pentru viitorul copil.
Licopenul face parte din familia carotenoizilor, alaturi de alfa-, beta-caroten, beta-criptoxantina, luteina si zeaxantina. Carotenoizii sunt substante cu actiuni antioxidante, iar alfa-, beta-caroten si beta-criptoxantina sunt precursori ai vitaminei A (retinolul).
Nu trebuie sa ne spuna nici un savant ca strugurii sunt buni pentru sanatatea noastra. Albi, rosii sau negri, ne ofera bogatia lor de substante minerale, vitamine si antioxidanti.
Organismul nostru nu este lipsit de aparare in fata atacurilor continue ale radicalilor liberi de oxigen. Dispunem de multiple echipamente enzimatice antioxidante endogene: hormoni, bilirubina, acidul uric, glutationul, superoxid-dismutaza – sunt doar cateva dintre ele. Insa toate acestea pot deveni insuficiente in cadrul stilului nostru de viata in care regasim atat de multe situatii in care stresul oxidativ este crescut. Cu toate acestea, natura ne vine in continuare in ajutor si ne ofera antioxidantii din alimente.
Organismul uman este o masinarie uimitor de complexa, care functioneaza cu un combustibil (hrana, apa, aer) si care genereaza in urma reactiilor chimice, produsi finali de ardere. Acesti produsi finali de ardere sunt ceea ce stiinta denumeste radicali liberi de oxigen, sunt nocivi pentru noi si trebuie neutralizati si eliminati cat mai prompt.