Am dat din intamplare peste lista de “subiecte fierbiniti” a Asociatiei Americane de Dietetica, iar una dintre discutii era despre alimentele organice in comparatie cu cele conventionale. Am decis sa elaborez putin subiectul pentru ca este de foarte mare actualitate in societetea noastra de astazi si pentru ca de multe ori se intampla sa mi se puna intrebarea: “Care alimente sa le aleg: organice sau conventionale?”
Prin definitie, termenul de aliment organic se refera la alimente produse prin metode care nu folosesc pesticide si ingrasaminte sintetice, nu sunt procesate prin iradiere, cu solventi industriali sau cu aditivi chimici si nu contin organisme modificate genetic.
Studiile arata ca in randul consumatorilor exista convingerea ca alimentele organice sunt mai sanatoase si mai sigure decat cele conventionale, fiind dispusi sa plateasca suplimentar pentru a le obtine. De asemenea, tot studiile stiintifice atesta faptul ca este pusa la indoiala abilitatea sistemelor alimentare guvernamentale de a pune la dispozitia consumatorului alimente sigure si lipsite de riscuri pentru sanate. Probleme ca organisme modificate genetic, iradierea alimentelor, sau izbucnirea unor epidemii ca encefalopatia spongiforma bovina (boala vacii nebune), gripa porcina, aviara, ne fac sa fim constienti de riscurile la care ne supunem prin alimente si ne indreapta spre alternative care se presupun a fi mai sigure si anume cele organice.
Certificarea unui produs ca “organic” este facuta de organisme guvernamentale specializate (Programul Organic National din cadrul Departamentului Agriculturii in SUA si Departamentul de Agricultura Ecologica din cadrul Comisiei Europene) si se adreseaza etapelor de productie si procesare, insa aceasta certificare nu pretinde si nu implica beneficii nutritionale sau siguranta suplimentara pentru alimentele organice.
Una dintre problemele care se pune intre cele doua categorii de alimente este contaminarea cu pesticide sau cu microorganisme patogene. S-au efectuat multiple studii cu privire la continutul in reziduuri de pesticide atat in alimentele organice cat si in cele conventionale si un lucru a reiesit cert: ambele pot fi contaminate cu pesticide. Cele conventionale intr-o mai mare masura, iar cele organice – accidental (prin sol, in cazul alunecarilor de teren, prin panza freatica, prin vant, in timpul transportului sau depozitarii). Insa nivelul de contaminare in majoritatea cazurilor este la nivel de “urma”. Spre exemplu, un studiu efectuat in anul 2000 de catre Administratia Alimentului si Medicamentului din Statele Unite (Food and Drug Administration) a analizat 9438 de mostre de alimente (legume, fructe, cereale, lactate, oua, peste si altele) pentru 366 de pesticide. Au gasit 90 dintre ele. 60% din mostre nu aveau reziduri, 35% din mostre aveau niveluri scazute pana la urme si doar 3% aveau niveluri peste limita de toleranta. In Uniunea Europeana, din cele 40.000-46.000 mostre analizate anual intre 1996-2002, 32-38% au avut reziduuri detectabile iar 3-3,5% au avut niveluri peste limitele maxime admise. In ce priveste contaminarea microbiologica, studiile sunt in favoarea alimentelor conventionale. Recoltele organice pot fi contaminate mult mai usor cu E. coli, Salmonella si alti agenti patogeni enterici prin ingrasamintele folosite. Este de subliniat ca multe ingrediente si metode demonstrate a fi utile in prevenirea contaminarii microbiene (agenti antimicrobieni, conservanti, iradierea) sunt interzise in agricultura organica, de aici si rata mai mare de infectie. Este evident faptul ca masurile de igiena alimentatiei se aplica in aceeasi masura si alimentelor organice si celor conventionale, pentru a minimiza riscul de infectie (spalarea fructelor si legumelor, prepararea termica si pastrarea corespunzatoare a lactatelor si produselor din carne, etc.).
Diferentele nutritionale intre cele doua categorii de alimente sunt greu de privit cu obiectivitate din cauza diferentelor in calitatea solurilor, conditiile de crestere, fertilizatorii utilizati, compozitia in minerale a apei. Studiile au aratat clar ca recoltele organice sunt mai bogate in fitonutrienti (polifenoli, flavonoizi, fitoestrogeni, etc.). De exemplu rosiile organice sunt mai bogate in licopen, cartofii organici in polifenoli, merele organice in flavonoizi si vinul rosu in resveratrol. Unele legume cultivate organic (ceapa, varza chinezeasca, morcovul, ardeiul verde) s-a demonstrat ca au o activitate antimutagenica (anticancerigena) mai mare decat omologii conventionali. Per ansamblu, legumele si fructele cultivate organic au o putere antioxidanta mai mare. In rest, in ce priveste macro si micronutrientii diferentele sunt nesemnificative.
Alta diferenta intre cele doua categorii de alimente este pretul. Alimentele organice costa cu 40% pana la 175% mai mult. Iar evidentele din studiile clinice efectuate pana acum nu pot convinge nutritonistii si specialistii in alimentatie sa recomande sustinerea de catre populatie a diferentei de pret intre alimentele conventionale si cele organice.
Un lucru este sigur! Atentia trebuie indreptata mai degraba spre consumul in exces de alimente si spre gradele mari de procesare. Multiple studii au aratat fara umbra de indoiala ca un consum crescut de fructe si legume (organice sau conventionale) scade semnificativ riscul de cancer. Prin urmare beneficiile depasesc cu mult riscurile.
Desigur, alimentele organice sunt o solutie buna daca pretul nu este o problema. Si nu trebuie sa va amintesc de gustul rosiilor de odinioara din gradina bunicilor, sau de aroma capsunilor coapte, care le cautam in zadar acum. Dar, organic sau nu, problema trebuie privita in ansamblu si anume alimentatia trebuie sa fie echilibrata, adaptata necesitatilor organismului, integrata intr-un stil de viata sanatos.
Cum stai cu greutatea? Vezi grupa de indice masa corporala in care te incadrezi si riscurile asociate fiecareia.
Referinte: