Home > Articole > Vestitii Omega-3 - continuare

Vestitii Omega-3 - continuare

Posted by dr. Nutritionist Madalina Indrie on February 15, 2012, Cluj-Napoca

Asa cum spuneam in articolul trecut, populatiile mari consumatoare de peste, eschimosii si japonezii, au o incidenta mai mica a bolilor cardio-vasculare.  S-au facut studii pentru a se verifica daca nu este o trasatura genetica, insa s-a observat ca japonezii din America au o rata de dezvoltare a aterosclerozei si incidenta cardiopatiei ischemice similare cu restul americanilor.  De asemenea s-a constatat ca japonezii consuma de 8-15 ori mai multi acizi grasi omega-3 decat populatiile vestice, iar acest nivel este doar un sfert din cantitatea pe care o consuma eschimosii Inuit. In lumina acestor studii, unii autori au numit acizii grasi omega-3 “factorul japonez”, cu puterea de a stavili avansarea unora dintre nemilosii factori de risc cardiovascular.

 

Am vazut in articolul trecut care este “puterea”, sau mecanismele de actiune ale acizilor grasi omega-3. Sa vedem si unde ii gasim. Evident, produsele de peste si fructele de mare sunt sursele principale. Pestii grasi (crapul de crescatorie, morun, hering, somn, sardine, scrumbii, macrou) au un nivel mai mare de acizi grasi omega-3. Algele marine sunt o sursa foarte buna.

            Aici trebuie sa deschid o paranteza in ce priveste consumul de peste: se atrage tot mai mult atentia asupra contaminarii pestelui cu mercur, compusi organoclorurati si alte substante toxice (bifenil policlorinat) care se regasesc in apa in urma deversarii pesticidelor. Aceste toxice sunt la un nivel tot mai mare pe masura ce avansam in lantul trofic. Rechinul, pestele spada si alti pradatori de talie mare pot contine nivele peste limita admisa din toxicele de mai sus. Este bine sa se limiteze consumul acestor pesti de catre populatie, iar femeile gravide si copiii sa-i evite.

            Persoanele carora nu le place pestele sub nici o forma, isi pot procura acizii grasi omega-3 din semintele de in, canepa, dovleac, soia sau nuci; sau pot folosi un supliment alimentar. De fapt, in zona noastra geografica, unde accesibilitatea la produsele din peste este scazuta, suplimentarea alimentatiei cu capsule de ulei de peste este de dorit la majoritatea populatiei.

            S-au efectuat studii pentru a se cerceta rolul omega-3 in sarcina si s-a observat ca in urma suplimentarii alimentatiei gravidelor s-a redus incidenta nasterilor premature, a preeclampsiei, a avorturilor recurente si a depresiei postpartum.  S-a decis suplimentarea formulelor de lapte praf cu DHA (unul din reprezentantii clasei de omega-3), pentru ca o serie de studii au aratat imbunatatirea acuitatii vizuale si a abilitatilor cognitive la copii. De asemenea se recomanda mamelor care alapteaza sa-si suplimenteze acizii grasi omega-3 pentru a avea o concentratie mai buna in lapte.

            Apoi sunt studii multiple pe patologia cardio-vasculara, pe sindromul metabolic, pe dislipidemii cu hipertrigliceridemii, pe patologia psihiatrica (demente, depresie, schizofrenie) si in reumatologie (poliartrita reumatoida). Toate cu rezultate incurajatoare.

            Devine clar faptul ca acizii grasi omega-3 aduc beneficii atat in preventie cat si terapeutic. Se fac cercetari pentru a se descoperi la nivel molecular mecanismul de actiune. Forurile superioare inca nu au ajuns la un consens in ce priveste cantitatea optima pentru suplimentarea alimentatiei, insa un lucru este limpede: cu cat mai mult peste, cu atat mai bine.

 

  1. Sekikawa A, Curb JD, Ueshima H, et al. Marine-derived n-3 fatty acids and atherosclerosis in Japanese, Japanese-American, and white men. A cross-sectional study. J Am Coll Cardiol. 2008;52:417-424.
  2. Harris W. Omega-3 fatty acids: The "Japanese" factor? J Am Coll Cardiol. 2008;52:425-427.
  3. Barclay L, Fish Oil Supplements May Be Safer Than Eating Fish Archives of Pathology and Laboratory Medicine. Jan. 28, 2005