Home > Articole > Vestitii Omega-3

Vestitii Omega-3

Posted by dr. Nutritionist Madalina Indrie on February 11, 2012, Cluj-Napoca

Organismul nostru are nevoie de grasimi. Grasimile sunt sursa de energie (pe langa glucide si lipide), ne protejeaza termic, protejeaza organele interne de socuri mecanice.

 

Membranele celulelor sunt alcatuite din lipide, iar de buna lor functionare depind multe procese celulare. Unii hormoni, printre care si cei sexuali sunt sintetizati din colesterol. Izolarea fibrelor nervoase si transmiterea impulsurilor se face prin invelisul de mielina, care la randul lui este alcatuit din lipide. Creierul este format 60% din lipide, deci pentru o functionare optima are nevoie de grasimi “bune”.

            Cele mai simple structuri lipidice sunt acizii grasi. Acestia sunt de mai multe feluri: saturati (se gasesc in special in produsele de origine animala: carne, lactate, dar si in uleiul de palmier si nuca de cocos), mononesaturati (uleiul de masline, avocado) si polinesaturati (uleiurile vegetale: soia, floarea soarelui, porumb, toate soiurile de peste).

            Din aceasta ultima categorie fac parte acizii grasi Omega-3. In literatura stiintifica sunt incadrati in categoria acizilor grasi esentiali (“esential” semnifica un nutrient pe care organismul nu-l poate sintetiza singur si trebuie procurat din exterior, prin hrana).  Acizii grasi polinesaturati sunt “grasimile bune”, care este bine sa inlocuiasca intr-o masura cat mai mare grasimile saturate. Aceste recomandari isi au originea in observatia faptului ca incidenta bolilor cardio-vasculare este mult scazuta la populatiile de eschimosi, cu toate ca aportul de grasimi in alimentatia acestora este crescut. Insa este vorba de grasimi provenite din peste si din carne de foca, aceasta din urma avand concentratia cea mai mare de acizi grasi Omega-3. Observatii similare s-au facut si in randul altor popoare mari consumatoare de peste, cum sunt japonezii.

            Efectele acizilor grasi Omega-3 au entuziasmat lumea medicala si au fost subiectul unor multiple studii stiintifice. Succesul lor a fost de asemenea amploare incat in august 2004, Asociatia Americana de Cardiologie (American Heart Association) i-a inclus in ghidurile de tratament postinfarct miocardic, alaturi de medicamente consacrate ca Aspirina, statinele si altele.

 Mecanismele de actiune cu influenta asupra bolii cardio-vasculare sunt: reducerea riscului de aparitie a aritmiei, a trombozei, scaderea trigliceridelor, scade ritmul de crestere a  placii de ateroscleroza, imbunatateste functia endoteliala, reduce inflamatia. Efectele colaterale, sau pleiotropice in termeni stiintifici, sunt scaderea tensiunii arteriale, cresterea HDL-colesterolului (colesterolul “bun”, protector), actiuni favorabile la pacientii cu dementa, boala Alzheimer si la copiii cu ADHD.

Mai multe amanunte, si discutii pe marginea ultimelor studii stiintifice aparute in literatura – in articolul urmator.